Odata incheiat concursul de contratimp am mai pierdut vremea la o cafea cu ceilalti biciclisti dupa care am pornit spre casa pentru a ma pregati pentru a doua experienta a zilei. Am mancat, am pus echipamentul de alergare si am pornit spre centrul comercial Eurovea din Bratislava, locul de start a concursului de alergare pe noapte – Telekom NightRun 2016 Bratislava.

Concursul se desfasoara pe un traseu lung de 10km amenajat pe malul Dunarii, prin tunelul de sub castel folosit exclusiv de tramvaie, prin centrul vechi, traversare Dunare de doua ori si vreo 3km prin cel mai mare parc din oras. Concursul este unul special pentru ca se desfasoara pe intuneric in aceeasi zi in care se desfasoara si festivalul luminii in Bratislava. Pe durata festivalului luminii in oras sunt organizate proiectii pe cele mai reprezentative cladiri, lasere ce strabat tot orasul, poduri si alte strazi/alei sunt colorate in lumina. Un spectacol extraordinar de care ne-am putut bucura pe toata lungimea traseului.

Acesta a fost primul concurs de alergare la care am participat. Putin obosit dupa contratimp m-am aliniat la linia de start cu gandul de a incheia cei 10km din traseu in 50 de minute. Am mai alergat distante de 10km dar niciodata cu timp mai bun de 53-54minute, deci cele 50 de minute erau o mica provocare.

Cu noi la start s-au aliniat aproape 4000 de participanti, acestia fiind impartiti in 4 grupe in functie de timpul aproximativ pe care fiecare dintre acestia la declarat la inscriere. In primul grup (Elite) au fost destui de putini concurenti asa ca i-au pus in fata grupului doi (din care am facut si eu parte) si am pornit impreuna.

A fost o nebunie generala in primii 2km, distanta pana in care fiecare isi gaseste ritmul si locul pe traseu. Unii intarziati s-au mai impins, au depasit fortand cate un sprint dar eu am incercat sa pastrez un ritm sub 5min/km dar evitand sa fortez prea mult. Fara pic de experienta in astfel de competitii am fost nevoit sa stau cu ochii pe ceas pentru a ma asigura ca pastrez un ritm constant. Primul kilometru l-am incheiat in 4:27 dar ma simteam bine asa ca am hotarat sa continui cu acest ritm pentru inca 1-2km. A urmat apoi intrarea in tunel, moment in care traseul avea o inclinare suficient de mare incat sa o simti in picioare. Cand am iesit din tunel m-am uitat din nou la ceas si aveam pe al 3-lea km un ritm de 4:13. Mi-am propus sa incetinesc putin dar de aici traseul era in coborare prin centrul vechi al orasului.

Cladirile luminate in tot felul de culori, muzica ce rasuna din boxe si turistii care ovationau si aplaudau alergatorii m-au impins parca de la spate reusind astfel ca pe al 4-lea kilometru sa scot un timp de 4:01. WoW! Am ramas uimit de performanta dar odata ajuns din nou pe malul Dunarii am hotarat sa o las putin mai moale. Eram doar la jumatatea traseului si urma sa trecem Dunarea de doua ori plus sa alergam printr-un parc nu foarte spectaculos.

Am terminat cei 10km in 44min si 39 de secunde, cu mult sub limita de 50 de minute pe care mi-am propus-o. M-am clasat astfel pe locul 305 la general (din aproape 4000) si pe 212 (din 1700 si ceva) in categorie. Foarte multumit de rezultat, de experienta, de organizare, de tot. Un astfel de eveniment iti da incredere si te face sa mai vrei sa participi si pe viitor. Nu sunt un mare amator cand vine vorba de alergare dar este o metoda buna de antrenament cand vremea nu ma lasa sa ies pe bicicleta. #run4fun sau #ride4fun – mai conteaza?!