Škoda MTB cyklomaratón Topoľčianky a fost cel de-al patrulea concurs de MTB din seria Škoda Bike Open Tour la care am participat. Concursul s-a desfășurat în Topoľčianky, un orășel aflat la o oră și jumătate de mers cu mașina din Bratislava, într-o zonă cu multe dealuri, viță de vie și foarte multe ferme de cai. Un loc perfect pentru iubitorii de drumeții și MTB.
În concurs m-am încris la traseul lung – 66km cu puțin peste 1600m diferență de nivel. La fel ca și la precedentele 3 concursuri, habar nu am avut ce o să mă aștepte pe traseu, zona fiindu-mi complet necunoscută.
Traseul a pornit prin vie – zona fiind cunoscută încă de la 1933 și datorită vinurilor Château Topoľčianky – după care am intrat puțin în padure pe cărări destul de înguste. După câțiva km am ajuns din nou pe asfalt, pe un drum de-a lungul unei ferme de cai (frumos) după care am întrat din nou în pădure. Cațiva km de sus-jos și am ajuns la o cățărare scurtă dar extrem de abruptă – unde nici acum nu înțeleg cum de am reușit să rămân pe bicicletă – cățărare care s-a terminat în vârf de deal unde ne așteptau ruinele cetății Hrušov.
De aici am avut puțin timp de relaxare pe coborârea făcută pe singletrail prin pădure (o splendoare) după care am ieșit pe iarbă pentru a traversa o pășune, încă puțin sus-jos prin pădure după care o cățărare destul de lină dar făcută pe o altă pășune, în plin soare, pe iarbă.
Așa am ajuns la primul punct de hidratare în vârf de deal, unde am sperat să pot lua măcar un pahar cu apă dar fiind în misiune, am zis pas. Dupa punctul de hidratare am intrat din nou în pădure într-o coborâre nu foarte tehnică dar destul de lungă. Așa s-a încheiat prima buclă din traseu, acesta fiind format din două bucle de aproximativ 20km + o extensie de vreo 25km în a doua parte și alți câțiva km de traseu de legătură.
După ce am repetat bucla descrisă mai sus am întrat pe ceea ce avea să fie extensia: o porțiune de traseu lungă de puțin peste 25km, mare parte pe singletrail, cu cățărări lungi și solicitante (care au ajuns și la 24%), și cu coborâri tehnice și rapide. Mi-am dat seama destul de repede că pe această porțiune de traseu se poate pierde sau câștiga acest concurs. Foarte mulți concurenți au făcut push-bike spre cel mai înalt punct de pe traseu, cățărarea fiind destul de lungă și cu o pantă extrem de înclinată. Aici am simțit o durere în piciorul drept și erau semne că e posibil să am crampe. Am înghițit în gol (căci bidonul de apă era deja gol), am strâns din dinți și am împins mai departe în pedale.
Notă: strategia pentru acest concurs a fost simplă. Mi-am propus încă de la start să urmăresc un anumit concurent (unul care m-a bătut în precedentele 3 etape dar pe care nu l-am considerat atât de puternic încât să nu-l pot urma) pentru cât de mult timp este posibil. Ei bine, am reușit să fac acest lucru destul de bine până la cățărarea abruptă descrisă mai sus. În acel punct l-am pierdut dar am fost hotărât să dau tot ce am pentru a-mi păstra măcar poziția în clasament.
Odată ajunș la antena din vârful dealului am întrat din nou pe singletrail, unul extrem de tehnic (nici nu vreau să-mi închipui cum ar fi fost dacă era ud pe jos) dar totodată foarte rapid. Pe acest singletrail am început să fiu ajuns din urmă de concurenții de la traseul mai scurt, niște tinerei plini de elan și fără pic de frică. Odată depăsit de aceștia am încercat să stau în urma lor pentru că părea că știu traseul destul de bine.
Urmându-i pe aceștia l-am ajuns din urmă și pe concurentul pe care l-am urmărit întreg concursul. Bingo!
Cu vreo 3km înainte de final, pe ultima cățărare din traseu, am fost ajunși din urmă de un alt concurent pentru care aș fi băgat mâna în foc că e în categoria 50+. Am rulat în formație de 3 până în ultimul km, când chiar înainte de a trece printr-o vale am decis să forțez. Ultimul km a fost făcut prin iarbă destul de mare șă teren denivelat. Cred că mi-am reașezat toate organele în corp de la zdruncinături dar am fost motivat să lupt pentru a-mi păstra poziția.
La final am reușit să sprintez și să-i depășesc pe ceilalți doi din grupul meu. Deabia când am văzut clasamentul mi-am dat seama că și cel de-al 3lea concurent era din categoria mea. Am terminat astfel concursul pe locul 3 în categorie, la o secundă în fața locului 4.
Am reușit astfel să urc pe podium pentru prima oară într-un concurs de MTB în acest an și să acumulez ceva mai multe puncte în clasamentele generale (Skoda Bike Open Tour, Slovak Cup etc).
După 3 săptămâni fără competiții voi merge in est pentru a participa la cel de-al cincilea concurs din serie: Škoda MTB maratón Levoča.
