Dacă la cursa de la Sered am mers complet neantrenat și fără un scop foarte clar, în Austria am ajuns știind încă de acasă că șansele de a rămâne cu grupul lider după cele 4 cățărări sunt atât de mici încât nici măcar nu le-am luat în calcul. Antrenament, antrenament, antrenament. Asta mi-am tot repetat încă de când am plătit taxa de înscriere în cursă, și antrenament a fost.

Acum, multe nu sunt de spus despre cum s-a desfășurat acest concurs pentru mine. Am suferit și rulat la un ritm atât de ridicat cât mi-a permis condiția fizică. Am reușit totuși să trec de prima urcare și să rămân în grupul din față dar căldura mare și lipsa antrenamentului nu au fost de ajutor pe ce-a de a doua urcare. De acolo a fost o tură de supraviețuire și limitare a dezastrului. Am reușit să termin cursa fără vreo defecțiune tehnică, căzătură sau alte întâmplări nefericite.

Chiar dacă în ceea ce mă privește acest concurs nu a fost nici o surpriză, nu același lucru pot să-l spun despre unul dintre membrii Expendables Cycling Team – Matej Mydla (Shrek). Am fost extrem de bucuros să aflu că a terminat pe locul 3 la general urcând astfel de două ori pe podium: prima oară singur iar a doua oară împreună cu echipa restrânsă de 3. În urmă cu câțiva ani am cunoscut și eu sentimentul de a fi pe podium cu echipa. Alte vremuri!

Eu am terminat concursul pe locul 52 la general și 31 în categorie. Știu, nu sună prea bine dar drumul înapoi spre top 10 în clasament nu e ușor și trebuie făcut pas cu pas.