Cu roata spate descentrata, cu un joc destul de mare in butuc si cu o durere cumplita de genunchi m-am aliniat la startul turei de 40km a Kaktus Bike Bratislavský MTB maratón. Am plecat de acasa pe bicicleta, complet echipat, pentru a ma asigura de o incalzire suficient de buna si pentru a putea bea o bere rece la final (ceea ce nu s-a intamplat).
A fost foarte cald iar zonele neimpadurite prin care au trecut m-au stors de apa facand bidonul de 750ml sa fie prea mic pentru nevoia prea mare de lichide. Asa s-a facut ca la al doilea punct de alimentare n-am rezistat tentatiei de a pierde 10-15 secunde si am rugat fetele sa-mi umple bidonul cu isotonic in timp ce eu am golit doua pahare cu apa asa, pe repede inainte.
Traseul a fost putin modificat fata de anul trecut organizatorii facandu-l mai lung si putin mai greu adaugand cateva urcari foarte abrupte de care am avut parte exact cand credeam ca ma pot odihni putin. Am reusit (miracol) sa stau pe bicicleta pe toata lungimea urcarilor castigand astfel destul de mult timp. Parte din acest timp l-am pierdut cand pe una dintre ultimele coborari lungi am facut cunostiinta cu boschetii de pe margine la vreo 35-40km/h. Am scapat doar cu cateva zgarieturi si cu o mancarime de piele (din cauza mixului praf/transpiratie) pentru tot restul traseului.
Am reusit sa termin concursul pe locul 13 (fata de anul trecut pe 23), o pozitie fiind castigata cu doar 10m inainte de finish pe ultima linie dreapta. Am reusit sa sprintez si sa-l depasesc pe concurentul din fata mea atingand o viteza de 42km/h in linie dreapta, pe mtb. O motivatie in plus am avut si datorita tricoului facut de nevasta la cerea mea. Putin cam patriotic dar sunt multumit de rezultat. Tricoul arata bine si este foarte confortabil.
Urmeaza o perioada cu ture lungi si grele prin padurea din zona, o pregatire pentru Salzkammergut.
