Anul trecut m-am ratacit si am terminat acest concurs pe locul 38 din 220. Mi-am dorit sa particip si anul acesta dar s-a nimerit sa cada exact in weekendul in care trebuia sa lucrez. Cineva acolo sus s-a gandit la mine si a aliniat planetele in asa fel incat exact Sambata, exact in ziua in care trebuia sa lucrez si in care era concursul, s-a nimerit sa fie sarbatoare nationala in Slovacia, adica zi nelucratoare. Nici nu se putea mai bine. M-am inscris la traseul Clasic (40km/1600m zic ei – Strava ii contrazice), am platit taxa de participare si am asteptat ziua concursului.
Startul s-a dat la ora 10:00 si am pornit destul de hotarat sa obtin un loc in primii 20 (asta mi-am dorit si anul trecut) dar ce n-am stiut eu a fost faptul ca organizatorii au modificat traseul, mult. Noi segmente de traseu, noi urcari si coborari plus cateva sute de metri adaugate la diferenta de nivel pozitiva.
Am incercat inca de la inceput sa stau in grupul primilor 20 dar m-am lovit ca de un perete de urcarile extrem de violente de pe traseu. Parca in ciuda, organizatorii au pus afise peste tot cu gradul de dificultate a urcarilor si coborarilor (mai deosebite) de pe traseu (un traseu foarte bine marcat in comparatie cu cel de anul trecut). Urcari de 27% si coborari de 37%. De asta am avut parte pe toata lungimea traseului. Brutal. Nici la Salzkammergut n-am suferit atat de mult pe urcari ca aici. Chiar daca ma plang acum, urcarile au fost cele care m-au ajutat sa ma distantez de grupul cu care am fost la inceput lasandu-i pe toti in urma. Am suferit dar la fel au facut si ei.
Caldura de afara nu m-a ajutat prea mult, am simtit ca fierb la propriu. Am oprit scurt la doua din cele trei puncte de alimentare pentru a bea apa.
Dupa primii 30 de km am avut parte de 3 urcari violente succesive (parca a fost un “golden km”) care m-au dat jos de pe bicicleta si m-au obligat sa imping. Sunt convins ca la fel au facut si toti cei din urma mea pentru ca nu m-a ajuns nimeni pe aceste urcari. Din pacate am pierdut destul de mult timp pe aceste urcari, timp care m-ar fi putut ajuta sa intru in top 10.
In ulimii 10 km traseul s-a suprapus cu cel Basic, o greseala din partea tuturor oragnizatorilor care fac acest lucru. Cei de la traseele mai lungi vin tare din spate si nu e deloc sigur pentru copiii si parintii care participa la traseul Basic. Am avut mici probleme in a depasi dar pana la urma am reusit sa trec de ei.
Am trecut linia de sosire dupa doua ore si 39 de minute. Enorm tinand cont de distanta, echitabil tinand cont de dificultatea traseului. Am terminat pe locul 12 din 167 de participanti si sunt extrem de multumit de acest rezultat. Anul trecut s-au plans multi ca traseul, desi prost marcat, a fost prea usor asa ca organizatorii s-au mobilizat si l-au transformat intr-unul de groaza. Anul acesta a fost mai putin tehnic dar a fost violent pentru cei aflati intr-o forma fizica mai putin buna. Cel putin asta spun mai toti pe forumuri. Eu ma declar total satisfacut de concurs. Am vazut partile in care mai am de muncit la tehnica (urcarile lungi si abrupte) si totodata ma bucur ca l-am terminat fara niciun eveniment nedorit.
