Anul acesta mi-am propus sa particip la ceva mai multe curse in Romania. Am in calendar atat curse de MTB cat si de sosea iar daca la prima dintre acestea am reusit sa urc pe podium fara a avea niciun fel de pretentie, a doua se pare ca n-a mai fost cu “noroc”. ROCAA MTB Lipova e un concurs de MTB in apropiere de Arad la care mi-am propus sa particip mai mult in scop de antrenament dar dat fiind profilul cursei am sperat si la o clasare buna.
Ei bine, am terminat la general pe locul 9 si pe 6 in categorie. A fost scurt dar deloc simplu. Nu stiu daca am subestimat concurenta sau am supra-estimat conditia fizica in care sunt dar pot spune ca am muncit destul de serios pentru acel loc 9. Am pornit in forta inca de la start accelerand pe singura bucata de asfalt din concurs pentru a ma pozitiona cat mai in fata inainte de prima catarare de pe traseu. Catararea i-a rupt in doua pe marea majoritate a concurentilor dar nu si pe cei care se aflau in jurul meu. Am pus serios piciorul in pedala pentru a ramane in grupul de lideri dar catararea a fost suficient de abrupta pentru a pierde contactul cu primii 5-6 rideri. Si dusi au fost. Am ramas intr-un grup restrans de 3-4, oameni pe care ii cunosteam si alaturi de care nici nu speram sa pot sta alaturi pe un astfel de traseu. Am mers impreuna pana ce o turma de oi a traversat drumul forestier si m-a fortat sa ma opresc pret de cateva zeci de secunde pentru a le lasa sa treaca. Timpul pierdut m-a costat destul de mult pentru ca a trebuit tras destul de tare pentru a-i ajunge din urma pe cei din grupul din care faceam parte. Efortul suplimentar depus si-a spus cuvantul pe a doua catarare cand am pierdut incet incet contactul cu ei, din nou.
Traseul a fost format dintr-o bucla cu doua catarari care a fost parcursa de doua ori. In a doua jumatate am pedalat alaturi de un alt baiat din aceiasi categorie, ocazie cu care am schimbat si cateva amabilitati – unul dintre motivele pentru care imi place sa particip la concursuri in Romania e ca pot comunica cu ceilalti participanti fara niciun fel de probleme. Am pedalat alaturi de el intreaga bucla dar pe ultima coborare am fortat ceva mai mult pentru a incerca sa-l las in urma evitand astfel un sprint de final pentru locul 9.
Traseul mi-a placut mult, zona la fel dar organizarea a fost putin sub ceea ce asteptam. Nu vreau sa fiu prea aspru cu cei care au organizat concursul pentru ca stiu cat de multe provocari exista in organizarea unei astfel de competitii dar unele lucruri nu le-am putut intelege deloc. Startul a fost putin haotic pentru ca in primele linii s-au pozitionat o gramada de biciclisti amatori fortandu-i pe cei mai bine pregatiti sa-i evite in primele sute de metri. Un alt lucru de neinteles a fost faptul ca organizatorii au permis unor biciclisti sa participe fara casca de protectie – total de neinteles tinand cont mai ales de coborarile tehnice si destul de rapide de pe traseu. De lipsa unor premii per categorie nu vreau sa comentez pentru ca gasirea unor sponsori generosi nu e deloc o sarcina usoara.
Per total m-am simtit bine, m-am bucurat de o zona in care nu am mai pedalat niciodata si mai ales de vremea care a tinut cu noi.